Problema corupţiei apare poate de pe vremea sovetică sau poate chiar de pe timpul lui Arhimed. Se spune că ântotdeauna au fost studenţi buni şi au fost studenţi răi.Erau studenţi care ânvăţau şi erau studenţi care pur şi simplu căutau modalităţi uşoare de a eşi din situţie.Azi pentru a rezolva problemele cum ar fi note mici, neadmiterea, absenţe, restanţe cea mai apropiată soluţie pentru studenţi sunt “banii”. Această iniţiativă apare în 90 % la studenţi, în cazul când aceştea nu fregventeză orele, nu ândeplinesc lucrările practice şi de laborator, sau pur şi simplu nu se prezintă la examen.
La fel putem numi corupţie atunci când vin rudele sau colaboratorii aceaşi instituţii apropiindu-se de profesor influienţându-l să ridice ân slăvi cunoştinţele unuia dintre studenţi.
Care ar fi cauza ce âi determină pe profesori să accepte mită de la studenţi?este simplu de răspuns „salariu mic”,ne comunică Valeriu Lungu prodecan la facultatea Urbanism şi Arhitectură a Universităţii Tehnice a Moldovei. În cei 30 de ani lucraţi nu am ântâlnit nici un caz concret la noi în facultate, dar nu fac secret din faptul că au fost strânse plicuri, sticle cu băuturi sau alte modalităţi de corupţie. Noi zi de zi ne combatem cu această problemă căci mult depinde de mintalitatea şi cultura profesorului, eu nu-mi stimez colegii care se coboară la un nivel aşa de jos. Cu cei 200 lei pe care âi propun studenţii este o ânjosire, căci aceşti bani pot fi câştigaţi cinstit şi totodată fără de aţi murdări
mâinele.
Studenţii de la facultatea Urbanism şi Arhitectură au fost foarte sinceri la întrebările propuse. Unii profesori în timpul orelor te umilesc iar la examene te obligă să le plăteşti. La noi la catedră se ântâlnesc des asemenea cazuri când profesorii iau mită, taxa este de la 50 şi pînă la 400 lei. Am propus şi eu mită la examenele care după părerea mea nu au nici o legătură cu profesia mea ne comunică Ixari Andrei.
Concomitent am discutat cu Igor Cimartan şef catedră Biologie Moliculară şi Genetică Umană a Universităţii de Medicină „Nicolai Testemiţeanu”. Pe parcurs de 20 de ani societatea noastră sa schimbat foarte mult, cu 10 ani în urmă fiecare student vroia să devină un bun specialist, la moment majoritatea doresc doar să obţină un post bun de lucru indiferent de căile pe care le parcurg.
Personal lupt foarte mult cu coruptia, ân permanenţă sunt atacat, bruscat âncepând cu studenţi, părinţi, şi sfârşind cu persoane oficiale. Este foarte greu să rezişti, căci interacţiunea cu oamenii devine din ce ân ce mai complicată. Mita propusă este fără preţ cum ar fi: „ nu vă ruşinaţi, pot să vă ofer cât credeţi ”, „spuneţi cât doriţi ” sau propun careva servicii ân schimb.
Medicina fiind legată ân direct cu sănătatea omului sunt total âmpotriva corupţiei. Iar persoanele care propun mită sunt acei care ânvaţă din dorinţa părinţilor, spune Leurda Valeriu student al Universităţii de Medicină, Facultatea de Stomatologie.
La fel este de acord şi Aleona Efrim studentă a Univesităţii Pedgogică de Stat, Ion Creangă, facultatea Informatică şi Tehnologii informaţionale. Corupţia este o problemă care se ântâlneşte ân toate instituţiile superioare de ânvăţământ ce are loc degradarea unor studenţi, căci unii studenţi cu adevărat muncesc pe când alţii propun mită şi obţin note mai mari.
Âncepând cu anul 2007 pe data de 19 decembrie Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a semnat Acord de colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Centrul a elaborat şi a prezentat un set de recomandări privind ânlăturarea condiţiilor ce favorizează corupţia ân instituţiile de ânvăţământ.
La finele ântrunirii, conducătorii instituţiilor d-l Valentin Mejinschi şi d-l Victor Ţvircun au semnat Acord de colaborare ân scopul prevenirii şi combaterii corupţiei ân sistemul de ânvăţământ.
Chiar dacă oficial se propun careva schimbări şi se fac unii paşi spre combaterea corupţiei atunci ân viaţa de zi cu zi corupţia merge spre o ânflorire. Noi generaţia nouă ar trebui să spunem „NU” corupţiei, şi se depunem un mare efort pentru a salva cultura noastră din mâinele celor care nu se respectă şi âncalcă etica profesională.
Republica Moldova are nevoie de specialişti buni şi nu de persoane care nu pot face faţă cerinţelor.
Filed under: Reportaje
